Excursus: Alfabetele Slavone

Limba proto slava a fost o limba vorbita in cateva dialecte diferite de triburile slave originare pe teritoriul euro-asiatic, intre Marea Neagra si Marea Caspica. Centrul de dezvoltare al acestei limbi a fost insa teritoriul vestic intre sudul Marii Baltice si nordul Marii Negre; acest teritoriu este denumit de experti teritoriul Balto-Slavic.

Excursus:Runele secuieşti (Székely Rovásírás)

Alfabetul Runic Secuiesc este un element protocronist si nationalist, reinviat in forta in ultimii ani. Teoretic, orice limba putea fi scrisa cu ajutorul acestor rune, inclusiv limba romana. De fapt “reinvierea” acestui alfabet este de-a dreptul hilara; o putem asemana cu reintoarcerea scrierii romanesti la litere chirilice.  :) 

Excursus: Limba Goţilor (Gotica)

Limba goţilor sau gotica este o limba germanica disparuta, care a fost limba vorbita si pentru o perioada scurta si scrisa de goţi. Scrisul acestei limbi, sintaxa si vocabularul s-au pastrat prin asa numitul Codex Argenteus, nu cel de la Sibiu, care este un alt codex cu nume similar, aparut mult mai tarziu. Codex Argenteus este copia unei traduceri a Bibliei facuta in secolul al VI-lea, dupa originalul din secolul al IV-lea. Gotica sau limba goţilor este singura limba germanica originara in estul Europei pe care am mostenit-o integral. Celelalte limbi germanice, cum ar fi burgunda sau vandala (vandalica), au lasat in urma numai cateva cuvinte sau nume proprii care au fost reluate de limba germana.

Excursus: Limba Dacă

Limba dacă a fost o limba indo-europeană vorbită în antichitate de daci. Este considerată de unii savanţi (inclusiv subsemnatul) ca fiind înrudită cu limba tracă. Nu există practic nici un text în limba dacă a cărui autenticitate sau a cărui apartenenţă la această limbă să fie certificată. Limba dacă a disparut probabil in secolul al VI-lea d.Hr.

Limba Aramaică – 1

În timpul lui Hristos majoritatea populaţiei Iudeiei, Samariei si Galileiei vorbea aramaica. Cateva expresiile aramaice din Noul Testament dovedesc ca aceasta limba afost  folosită de Hristos. “Talitha cumi” (Marcu 5:41), “Ephphatha” (Marcu 7:34) şi “Eli, Eli, lama savachthani?” (Marcu 15:34) În timpul lui Hristos ca si astazi de alfel, în sinagogi, Biblia era si este citită în limba ebraică, însă mulţi oameni, nu o înţelegeau suficient, pentru ei existau traduceri numite Targum (pl. targumim). Aramaica a evoluat si s-a păstrat ca limbă vorbită până în ziua de azi in anumite dialecte, bineinteles diferitea de limba initiala. In anumite zone iale Orientului mijlociu, se vorbeste un dialect cunoscut sub numele de limba siriacă.

Ebraica / 3 –Ebraica mişnaica tarzie

Denotarea ebraicii mişnaice este introdusă pentru a distinge dialectul Talmudului de cel al Tanahului (Vechiului Testament). Dialectele textelor talmudice se împart în două grupuri: ebraica mişnaică (sau tannaită), care era o limbă vorbită, şi ebraica amoraică, care era o limbă literară, preponderent scrisă.

Ebraica / 2 – Diaspora Babiloniana

Dupa Diaspora Babiloniana, o parte din evreii surghiuniti se reintorc in Judea, devenita posesiune persana sub numele de Yahud (tara evreiilor) dupa decretul lui Cyrus ce Mare, pe care l-am discutat intr-una din postarile precedente.

Din punct de vedere lingvistic se intampla trei lucruri majore. Primul este schimbarea alfabetului de tip cananit-fenician cu alfabetul aramaic (numit si patrat, din cauza formei patratoase a literelor); al doilea lucru important este intrarea masiva a limbii Aramaice, lingua franca a imperiului Persan ca limba semi-oficiala vorbita de majoritatea evreilor reintorsi; trei -  aparitia dialectului Samaritean care-si va pastra caracterele clasice cananit-feniciene (vezi postarile referitoare la Samariteni). Aceasta schisma culturala va fi definitivata de o schisma religioasa in aceasta perioada. Din nefericire, nu ne-au ramas nici un fel de documente din aceasta perioada. Primele inscrisuri descoperite care folosesc acest nou alfabet sunt Manuscrisele de la Marea Moarta, cunoscute drept manuscrisele de la Qumran.