Limba Coreeana

Limba coreeană este limba oficială a Coreei de Sud, de Nord si a Regiunii Autonome Yanbian din sudul Chinei. Limba Coreana este vorbită de aproximativ 78 – 80  de milioane de oameni în toată lumea. Clasificarea acestei limbi este disputată. O parte din lingvisti o considera ca limbă izolată (adică, nu este similara genealogic cu nici o altă limbă), o alta parte o considera apropiata cu dialectul  Japono-Ryukyuan; de aproximativ jumatate de secol, majoritatea lingvistilor o clasifica in grupa lingvistica Altaica.

Limbile altaice sunt o familie de aproximativ 60 de limbi înrudite, vorbite de circa 330 de milioane de oameni, răspândite mai cu seamă în Asia Centrala şi de Est. Înrudirea dintre aceste limbi este o problemă în plină dezbatere între lingvişti, unii dintre ei respingând ipoteza unei legături genetice între aceste limbi.

Familia limbilor altaice se presupune că ar cuprinde următoarele subfamilii: limbile turcice, limbile mongolice şi limbile tunguze. La acestea, mulţi cercetători adaugă limba coreeană şi limbile japonice (reprezentate în principal de limba japoneză). Ipoteza apartenenţei limbii ainu la aceeaşi familie este considerată puţin plauzibilă, dar posibila.  Similarităţile dintre limbile altaice, evidente de altfel, sunt puse de mulţi lingvişti pe seama moştenirilor “genetice” de la o limbă unică (limba proto-altaică).

 

Limba coreană, denumita oficial in Coreea de Sud hangugeo sau gugeo, (“limba naţională”) sau  mai popular hangungma. In Coreea de Nord aceeasi limba este cunoscută sub numele chosŏnmal sau chosŏnŏ. Coreeana este o limbă aglutinantă, iar sintaxa este de tip SOV (subiectul, obiectul, verbul apar de obicei în această ordine).

Istoric, coreenii au folosit scrierea hieroglifică chineză la început, din secolul al VI-lea (ca scriere mixtă, unele semne notau noţiuni, altele sunete), alfabet numit Hanja, cu trei variante derivate: hyangchal, gugyeol si idu, iar de la mijlocul secolului al XV-lea foloseşte alfabetul propriu hangul. Din secolul al XV-lea alfabetul Hanja, scris cu ajutorul hieroglifelor chinezesti, a fost schimbat de regele Sejong “cel Mare” (1397 – 1450) cu alfabetul actual numit Hangul. Proclamatia de schimbare a alfabetului, denumita Hunminjeongeum, este una din cele mai vechi reforme lingvistice cunoscute. Vom discuta despre aceasta proclamatie intr-o postare viitoare.