Arhiva

Archive for august 2009

Limbile Semite (semitice) – Ebraica /1

Limbile semite fac parte din familia limbilor afro-asiatice (hamito-semitice). Noţiunea de „semitic” a fost creată în anul 1781 de filologul August Ludwig von Schlözer, profesor la Göttingen. Noţiunea face referire la personajul biblic Sem, prezentat în Vechiul Testament ca strămoş al arameilor, asirienilor, elamiţilor, caldeilor şi lidienilor. Citește mai mult…

Sulul de Arama de la Qumran – 3Q15

23/08/2009 6 comentarii

In luna Martie a anului 1952, o grupa de arheologi descopera la Qumran, in pestera numarul 3, un sul gravat pe doua foi de arama, care la origine fusese o singura foaie la dimensiunile de   2.40 × 0.30 m. Intre anii 1955/56, H. W. Baker, de la Universitatea din Manchester din Anglia, reuseste desfacerea acestui sul, care in timpul celor aproape 2000 de ani se sudase din cauza caldurii si fusese extrem de oxidat, pur si simplu coclise. Pentru a desface acest sul a fost nevoie de segmentarea lui in cateva “foi” din acest sul de arama.

Puteti citi si comenta articolul integral pe Politeia World

O Capodopera Ge’ez – Kebra Nagast

12/08/2009 8 comentarii

Kebra Nagast este o compilatie care contine mitologie, portiuni extrem de vechi din Vechiul si Noul Testament, istorie mai mult sau mai putin romantata, comentarii religoase si folclor indigen. Numele ei Kebra Nagast tradus in limba romana  suna  astfel: “Cartea Gloriei Regilor.” Cartea este impartita in 117 capitole destul de scurte, care pot fi impartite in felul urmator: (a) capitolele 1-3 care se ocupa de sursa gloriei regilor asa cum a fost discutata la conciliu de la Niceea (325d.Hr); (b) capitolele 4-17 se ocupa cu istoria si genealogia de la Adam la regele Solomon; (c) capitolele 17-19, contin explicatii despre sursa documentului si povestea legaturii dintre regele Solomon, Regina din Saba (numita in carte, Makeda) si povestea fiului lor Menelik; (d) din capitolele 19-94  aflam despre Chivotul Legii si cum a ajuns el in Etiopia. (e) capitolele 94-112 descriu victoriile obtinute de imparatii Etiopieni cu ajutorul Chivotului Legii care era folosit in Razboaie; (f) capitolele 113-117 descriu razboaiele religioase, (vezi postarile mele pe blogul istoric). pentru mai multe vezi detalii pe blogul Bibliophyle. Citește mai mult…

Limba Imperiului Axumit – Ge’ez

11/08/2009 7 comentarii

Limba Ge’ez (se pronunta Ghiiz) este limba vorbita si scrisa cu ajutorul unei forme primare a alfabetului actual de pe la inceputul secolului al V-lea i.Hr, pe toata suprafata Imperiul Axumit, devenind lingua franca a imperiului. Inainte de secolul al V-lea i.Hr, limba a fost scrisa cu ajutorul unor glife, asemanatoare cu cele Kusite. Scrisul Ge’ez s-a cristalizat prin secolul al IV-lea d.Hr, ajungand la forma pe care o regasim astazi in scrierile canonice ale religiilor mentionate mai sus.   Astazi limba Ge’ez a ramas limba liturgica a Bisericii Ortodoxe Etiopiene. Toate scrierile sacre ale crestinismului etiopian, ortodox si catolic si ale evreilor etiopieni sunt scrise in aceasta limba considerata sfanta. Cam prin secolul al XVII-lea este inlocuita cu limba Amharit, care devine limba oficiala a Etiopiei pana in zilele noastre. Citește mai mult…

Imperii Africane – Scrisul Meroitic

Scrisul Meroitic a fost utilizat in perioada Regatul Meroë (secolul IV î.Hr. – secolul IV d.Hr., numit dupa capitala cu acelasi nume) in regiunea care se invecina in nord cu Philae in Nubia (colonie greceasca) si in sud, aproape de orasul actual Khartoum capitala actuala a Sudanului. Formatul acestui scris este imprumutat de la egipteni, insa regulile ortografice sunt complet diferite. Scrisul Meroitic este una din sursele scrisului coptic, (vezi postarea excursus pe acest subiect) imprumutandu-i 7 litere care au fost adoptate in limba copta. Citește mai mult…

Codex Laud – O Dezlegare / Folio 30

06/08/2009 4 comentarii

Tributul Sufletelor Codex Laud – Folio 30 Citește mai mult…

Codex Rios

05/08/2009 7 comentarii

Codex Rios este de fapt traducerea italiana (”explicativa”) a Codexului Telleriano-Remensis, codex post-Columbian atribuit calugarului Dominican Pedro de los Ríos care a lucrat in Mezoamerica (Oaxaca si Puebla) intre anii 1547 –1562. Probabil ca aceasta versiune italiana a fost desenata si inscriptionata dupa 1566, probabil in prima parte a anilor 1560. Citește mai mult…