Codex Rios

Codex Rios este de fapt traducerea italiana (”explicativa”) a Codexului Telleriano-Remensis, codex post-Columbian atribuit calugarului Dominican Pedro de los Ríos care a lucrat in Mezoamerica (Oaxaca si Puebla) intre anii 1547 –1562. Probabil ca aceasta versiune italiana a fost desenata si inscriptionata dupa 1566, probabil in prima parte a anilor 1560.

51-1

Continutul Codexului Rios poate fi impartit in 7 subiecte diferite:

  1. Traditiile mitologice si cosmologia bastinasilor mezoamericani.
  2. Almanah calendaristic pentru cele 260 de zile ritualistice ale anului Mezoamerican.
  3. Tabele calendarice pentru anii 1558-1619 fara iconografie. 
  4.  Calendarul sarbatorilor anului de 18 luni, inclusiv zeii fiecarei perioade calendaristice. 
  5. Costumatia si diverse descrieri legate de ritualul mezoamericanilor.
  6. Cronica pictoriala a anilor 1195-1549 , in care este descrisa migratia bastinasilor de la nord spre sud.
  7. Glifele calendaristice ale anilor 1556-1562.

51-2

51-3

Codex Ríos are 101 pagini si este scris pe hartie de provenienta Europeana si este impaturit in forma unui acordeon.  Este pastrat in biblioteca  Vaticanului din Roma; este cunoscut si sub alte denumiri:  Codex Vatican A, Codex Vaticanus A, si Codex Vaticanus 3738.

51-4

Despre descifrarea si descrierea unor pagini ale codexului – in Bibliophile Notes 6 la sfarsitul acestei saptamani.

Creative Commons License

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-Distribuire în condiţii identice 3.0 Statele Unite ale Americii Creative Commons.

  1. fini
    06/08/2009 la 00:48

    Salut Theophyl!

    Am intalnit si la grupul din Codex Borgia plierea manuscriselor in stil acordeon. Acolo suportul este pielea de caprioara.
    Este o caracteristica a documentelor aztece aceasta pliere?

  2. bibliophyle
    06/08/2009 la 07:33

    Salut fini, Sper ca esti bine.🙂

    Codex Rios face parte din grupul Borgia (vezi in postarea respectiva), si nu, nu este o parte din „traditiile mezoamericane”, este degraba o parte din obiceiurile calatorilor peste oceane. Obiceiul este mai degraba unul marinaresc (hartile, primele jurnale de bord, etc.)

    Codex Rios este un codex European „despre” unul mezoamerican si a fost copiat in It. dupa un original Spaniol – Telleriano-Remensis, care la randul sau a fost facut de europeni, in America insa🙂

  3. 06/08/2009 la 14:15

    Salut bibliophyle, fini,
    🙂

    Pentru mine si acest codex reprezinta o istorie inedita, condensata, arhivata intr-o estetica superba.

    🙂

  4. bibliophyle
    06/08/2009 la 17:47

    @nora servus, si pentru mine🙂

  5. fini
    06/08/2009 la 21:27

    Te salut Theophyl!
    Multumesc pentru raspunsul clar.
    Intrebarea mea a fost partial gresita 😥 Din grupul Borgia am citit doar despre Codex Fejervary-Mayer. Despre celelalte Codexuri,care fac parte din Codices Borgia,ma bucur sa aflu citind Paleografia lui Theo-Phyl si Bibliophyle Notes. 🙂
    Incurcate cai a parcurs Codex Rios:
    „Codex Rios este un codex European “despre” unul mezoamerican si a fost copiat in It. dupa un original Spaniol – Telleriano-Remensis, care la randul sau a fost facut de europeni, in America insa”

  6. bibliophyle
    06/08/2009 la 21:33

    @fini servus,
    Daca era simplu nu ar fi fost interesant😆

  7. fini
    06/08/2009 la 21:47

    Nora servus!

    Sunt fascinante aceste codexuri. De cand am aflat despre unul din ele, am tot revenit asupra lui. Norocul meu ca Theophyl posteaza acum despre Codices Borgia.
    Imi pare bine ca-ti place si tie. 🙂

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: