Prima pagină > Epigrafie, Istoria Scrisului, Lingvistica > Excursus: Limba Japoneza – 1

Excursus: Limba Japoneza – 1

Disclaimer: Nu cunosc limba japoneza moderna. Cunostintele mele sunt legate de limba japoneza medievala,  folosita in vestul Japoniei (dialectele unpaku si chugocu) pe care le-am folosit in cateva traduceri ale fragmentelor japoneze din cele “24 istorii” (Twenty-Four Histories) – Cartea lui Song (Sòng Shū – 488 d.Hr., compilata de Chen Shou) si Cartea lui Liang (Liáng Shū – 636 d.Hr., compilata de Shen Yue) ale dinastiilor  de sudice.

Limba japoneza este o limba logofonetica, bazata pe un scris  care combina o traditie veche de un mileniu si jumatate cu inovatii pe parcurs pana in zilele noastre. La baza acestui scris se pot evidentia un set de logograme chinezesti si combinatia a doua sisteme de inscriptionare silabica (silabare) de aceasi origine.

Citeste articolul integral pe Polliteia World

  1. 04/09/2010 la 21:58

    Gramatical, japoneza are multe similitudini cu coreeana, şi poate fi plasată liniştit în grupul uralo-altaic. Mulţi japonezi nu vor s-o recunoască însă. Desigur, particularităţi fonetice le despart. Japoneza a suferit un proces de sărăcire fonetică. 110 silabe*) îi sunt suficiente, iar din ele, cîteva nu se mai regăsesc decît rar, mai mult în scris. Se pare că, nu mai departe, acum o sută de ani, exista şi silaba ye, ca în yebisu. Azi, pronunţia este ebisu, cu e curat. Nici wo nu mai poate fi deosebită de o, deşi silaba rămîne în scris ca particulă de obiect. Un alt atavism grafic este reprezentat de particula de topic, wa, ce continuă a fi scrisă ha.

    Dialectal, japoneza este însă bogată, semn că sute de ani, drumurile au fost proaste. Adesea, la distanţă de numai 15 km găseşti alt grai. Numai în prefectura Gifu, un specialist a identificat 91 de graiuri locale. Cu toate acestea, diferenţe gramaticale majore sunt numai între japoneză şi limba din Okinawa iar diferenţe lexicale majore, la extremele geografice. Mai ales între dialectul tohoku-ben (numit şi zuzu-ben) din prefecturile Aomori-Akita şi restul. Acolo, în nord, în fondul principal de cuvinte, dar mai mult în jargoane (vînătoare, pescuit) au rămas multe cuvinte din substrat. Probabil dintr-o limbă siberiană (ainu**). O particularitate o are Hokkaido, colonizat mai tîrziu, cu populaţii din întreaga Japonie, şi unde dialectul standard este predominant. Nici graiurile din sudul insulei Kyushu, în special în Kagoshima (fosta Satsuma-han) nu au lexical prea multe în comun cu fondul general.

    –––––––
    *) puteţi compara cu engleza, ce numără peste 3000 de silabe.
    **) Populaţia ainu din Hokkaido a fost recunoscută ca grup etno-lingvistic aparte abia în 1991.

    • Theophyle
      04/09/2010 la 22:20

      Salut🙂
      Multummesc pentru comentariu. Adevarat japonezii sunt protocronisti seriosi, in ruptul capului nu vor recunoaste provenienta majora a limbii. Cat despre Okinawa, provenienta pacifica diferita este clara ca „buna ziua”🙂

  1. 04/09/2010 la 15:50

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: