Prima pagină > Epigrafie, Lingvistica, Paleografie Generala > Manuscris: „Liber linteus” / Etrusca – 2

Manuscris: „Liber linteus” / Etrusca – 2

Liber linteus este  cel mai lung text cunoscut redactat în etruscă, o carte veritabilă, scrisă pe pânză, care a fost fragmentată pentru înfășarea unei mumii egiptene. Trei fragmente au dispărut. Mumia se află în muzeul național al Croației din Zagreb. Textul caligrafiat  în negru și roșu, pe 12 coloane, provine din sec. I î.Hr. și conține circa 230 rânduri, respectiv 1.200 de cuvinte lizibile. Repetițiile sugerează un caracter ritual al textului. I se mai spune “calendarul religios”, care prevede data și locul pentru fiecare zi pentru ceremoniile dedicate zeităților.

Deoarece sunt mentionate in textul manuscrisului o serie de deitati etrusce locale locul in care a fost scris textul poate fi localizat in sud-estul Toscanei, langa lacul Trasimeno, loc in care se afla vestigiile a patru localitati etrusce – Arezzo, Perugia, Chiusi si  Cortona. Vechime exacta a manuscrisului nu a putut fi calculata. Avand in vedere unele elemente epigrafice si ca limba folosita inca nu includea elemente latine si nu era in stadiul de declin al culturii etrusce, o data aproximativa o situeaza in perioada dintre anii 300 – 250 î.Hr. Persoana care a scris sau a redactat manuscrisul era fara o indoiala o persoana culta, cu o intelegere religioasa exceptionala, probabil un preot etrusc.

Manuscrisul ajuns la noi  contine 12 rubrici scrise de la dreapta la stanga. Fiecare rubrica reprezinta  o pagina. Primele trei rubrici au fost distruse, asa ca nu putem cunoaste titulatura originala  si numele autorului / proprietarului care de obicei apareau pe prima pagina. Ultima pagina este nefolosita (blanco) care ne da posibilitatea de a concluziona ca este sfarsitul manuscrisului.

Textul salvat contine 230 de linii incluzand 1200 de cuvinte lizibile scrise cu ajutorul unei cerneli de culoare neagra. Diacriticele si liniile care diferentiaza “paginile” / rubricile sunt inscriptionate cu o cerneala rosie. Fâsiile de pânza erau pliate in stil roman, asemanator spre exemplu cu felul in care Iuliu Cezar isi trimitea mesajele de pe campul de lupta Senatului Roman  sau isi pastra memoriile.

Deoarece limba Etrusca nu a fost descifrata in totalitate, numai o parte din manuscris a fost tradus. Din ceea ce a fost tradus este clar ca este vorba de un fel de calendar religios care continea o lista a sarbatorilor si imnurilor religioase cantate in aceste sarbatori.  Acest calendar este extrem de similar cu cele folosite in Roma, cu 100 – 200 de ani mai tarziu. Putem intalni ritualuri, liturghii si imnuri asemanatoare pastrate in limba Latina din  Roma antica (Libri Rituales), probabil in mare parte imprumutate de la vecinii Etrusci.

Cum a ajuns acest valoros manuscris Etrusc in Egipt este enigmatic.; probabil ca  cu ajutorul unor emigranti latini in primul sau al doilea secol d.Hr., cand Egiptul a fost populat si de o emigratie de origina romana, negustori sau functionari coloniali. Probabil ca proprietarul fasiilor de panza fina nu mai cunostea limba Etrusca si nici nu a inteles valoarea adevarata a fâsiilor repective   si le-a vandut unui mestesugar care se ocupa cu imbalsamarea rituala obisnuita in Egipt. Fapt este ca aceste  fâsii au folosit la imbalsamarea unei matroane egiptene pe nume Nesi-hensu, raposata sotie a unui croitor bogat, pe nume Paher-hensu din Teba (Thebe), oras in Egiptul antic. Stim toate aste dintr-un papirus ingropat cu aceasta matroana.

Despre povestea intoarcerii manuscrisului in Europa puteti citi pe blogul de carte, Bibliophyle.

  1. maya
    10/10/2010 la 12:52

    😆 (adica imi place articolul)

    Poate ca si persoana decedata (mumia) trebuie sa fi fost o persoana culta!
    Sacrilegiile legate de importanta acordata „cartilor sfinte” era absolut de neimaginat pe timpurile acelea.

  2. maya
    10/10/2010 la 18:58

    😆

    am citit pe Biblophylle cine „este” mumia

  1. 26/09/2010 la 17:05
  2. 26/09/2010 la 19:13

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: