Prima pagină > Istoria Scrisului, Lingvistica > Limba Coreeană romanizată

Limba Coreeană romanizată

Multe limbi, care au fost scrise perioade indelungate cu ajutorul unor alfabete proprii sau imprumutate, au suferit din secolul al XIX-lea si pana in zilele noastre un proces de romanizare (latinizare), folosind transcrierea lingvistica a vocalbularului limbii respective, de la scrirea traditionala la una care folosea alfabetul latin. Marea majoritate a acestor romanizari/latinizari nu au avut succes. Dintre cele care au avut succes mentionam in primul rand limba Turca sau limbile asa numite ilirice, bazate pe transliterarea marelui lingvist Ljudevit Gaj (1809  – 1872), care include in special limbile fostei Iugoslavii (Croata, Slovena Sarba, etc.)

Puteti citi si comenta articolul pe portalul Politeia World

  1. 03/12/2010 la 12:08

    Amuzant.

    În japoneză, caracterele latine se numesc Rōmaji (fără n). Cuvîntul urmează aceeaşi regulă de compunere ca în: kan (Han – China clasică) şi ji (literă). Alfabetul grecesc se numeşte Girisha moji, cel chirilic, Kiriru moji, iar caracterele coreene actuale – Hanguru moji.

    În 1948 a fost o discuţie dacă să se introducă alfabetul în japoneză, însă substituţia ar fi produs o confuzie prea mare în limba scrisă, din cauza homofoniei frecvente. De altfel, cel mai greu de „alfabetizat” sunt limbile prea muzicale (chineza) sau prea sărace fonetic (japoneza).

    Chiar şi aşa, cu japoneza sunt probleme, întrucît, se pot deosebi deja două straturi de normare a transcrierii fonetice prin Rōmaji. Unul mai vechi, ce seamănă cu transcrierea fonetică a chinezei, şi unul mai nou, ceva mai simplu. Compilatoarele electronice însă le suportă pe ambele (fără niciun switch) în modul Rōmaji nyuuryoku*). Cu numai 25 de taste, plus una de conversie în kanji, şi alte trei în kana (F6, F7 şi F8), poate sintetiza orice semn (ideo)grafic. Harta claviaturii pentru modul kana nyuuryoku însă e ceva mai complicată. Se întinde pe vreo 60 de taste.

    ––––-
    *Mai sunt şi alte moduri de compilare, aplicabil la ideograme rare sau total necunoscute operatorului. Enumăr modurile de căutare: după numărul de trăsături, după radical, după codul JIS, sau pur şi simplu îl desenezi cu mausul într-o ferestruică pusă la dispoziţie de compilator, apoi îl alegi dintr-un registru de ideograme asemănătoare.

  2. 07/12/2010 la 12:32

    Multumesc pentru informatii si pentru link🙂 Da, se pare ca nici noua romanizare nu este lipsita de „controverse” (vezi cazul consoanelor surde care devin sonore). Dar incursiunea in universul lingvistic extrem oriental este fascinanta🙂 Deci multumesc inca o data.

  3. nicu
    09/12/2010 la 10:26

    in romanizarea limbilor asiatice ar trebui amintita si limba vietnameza . Anii de ocupatie franceza din Indochina au fortat limbile locale (dialectele) sa treaca la o grafie latina oficiala . Lingvististii francezi au incercat sa aduca la un consens dialectele locale astfel incat ptr. ocupantul francez sa fie mai usor administrarea zonei . Im acest moment , romanizarea limbii vietnameze aduce un plus economic care incepe sa fie resimtita de populatia din zona datorita investitiilor straine care bat la portile vietnamului . din punctele mele de vedere , coreea are cateva motive de a trece la romanizarea limbii coreene .
    1. un mod mai facil de conmunicare . ganditi-va ca in scoala primara , copilul din Coreea trebuie sa invete cateva sute de ideograme pentru a putea avansa in studiul celorlalte materii .
    2. uniformizarea limbii pe intreg teritoriul tarii
    3. datorita gradului inalt de educatie , eliminarea ideogramelor din limba va elibera in memoria tinerilor ce va permite populatiei tinere sa acumuleze noi cunstiinte
    4. simplificarea sistemelor informatice (nu mai este nevoie de convertoare )
    5. stationarea trupelor americane in coreea a favorizat impunerea limbii engleze in cultura coreeana – populatia tanara stie limba engleza destul de bine si in marile companii , majoritatea comnunicarilor se face in limba engleza permitand comunicarea si cu reprezentantele din strainatate ale companiilor
    acestea sunt cateva puncte de vedere

  1. 02/12/2010 la 17:18
  2. 24/12/2010 la 10:36
  3. 31/05/2011 la 14:07

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: