Despre Migratia Limbilor
Migratiile Lingvistice din grupele principale spre grupele etnice s-a facut treptat in circa 6 milenii. O parte din limbile formate au fost tranzitorii, adica au disparut impreuna cu populatia care s-a folosit de limba respectiva, de exemplu Hitita, Bulgara sau limba Dacica. Au fost limbi care au avut o literatura consitenta, spre exmplul Hitita si totusi a disparut si au fost limbi fara istorie sau literatura scrisa sau macar urma de un sistem scris, spre exemplu limba Dacica. In schitele de mai jos vedem o reprezentare grafica a migratiilor lingvistice pe teritoriul mentionat de mine in postarea respectiva.
Grupele Principale (2Lang-0A, 0B)
Grupele Secundare Semite (2Lang-10A,B)
Grupele Secundare Indo-Europene (2Lang-3A,B,C)
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-Distribuire în condiţii identice 3.0 Statele Unite ale Americii Creative Commons.
Paleografia lui Theophyle 
Pentru cine cunoaste putina istorie, stie ca denumirea antica a Oltului era Altus sau Alutus. Asa i-l numeau cuceritorii romani. Insa apare intrebarea daca si bastinasii din Tara Fagarasului, sau Tara Oltului (Sinonimul său german poartă denumirea Altland) si din Oltenia numeau raurile la fel ca romanii, sau ziceau mai simplu: Olt, Oltenia, Oltet (un affluent pe dreapta Oltului in Oltenia)?
Azi, exista in Romania 21 de localitati care au in denumirea lor cuvantul “olt”, dar sa vedem daca nu mai apare si in alte zone geografice?
Sa vedem intr-o tara mai indepartata, de exemplu in Franta, ca tot ne zicem francofoni. Acolo, in zona geografica Midi – Pirenees, din regiunile adminisrtrative Lot si Lot – et – Garonne exista o serie de localitati care toate se termina in “d’Olt” ca:
1. Balaguier – d’Olt;
2. Saint – Come – d’Olt;
3. Saint – Eulalie- d’Olt;
4. Saint – Geniez- d’Olt;
5. Saint – Laurent- d’Olt;
6. Castelnau – de – Rive – d’Olt;
7. Saint Vincent – Rive – d’Olt;
8. Villeneuve – sur – Lot;
9. Saint – Livrade – sur – Lot;
10. Raul Lot este un affluent de dreapta al fluviului Garonne si toate localitatile de mai sus se insiruie pe acest rau;
11. Oltingen este o alta localitate din Franta, in Alsacia, care contine cuvantul “olt”.
Nota: Mai trebuie demonstrate ca acest cuvant a ajuns prin migratia populatiei stravechi, protoromane, inspre vestul Europei si nu numai?
Cauzele acestor deplasari de populatie trebuiesc gasite in fenomenul de incalzire a climei din postglaciar, provocand topirea ghetarilor ce acopereau partea de nord a Europei in ultima glaciatie cuaternara, eliberand tinuturile joase de la nord de Muntii Alpi si Carpati, munti care au fost o bariera pentru extinderea acestor ghetari mai la sud de ei.
Devenind tinuturi mai calde si permitand vegetatiei de padure si de stepa sa se dezvolte, au permis migrarea unor grupuri de oameni din zonele mai intens populate, cum au fost si cele din arealul actual al Transilvaniei si cel de la sud de Carpati sa-si gaseasca alte tinuturi fertile si propice nevoilor de trai de atunci.
Asa au fost raspandite si denumirile unor rauri importante din zonele de origine a migratiei spre alte zone devenite propice stabilirii unor grupuri mai mari sau mai mici de oameni.
Si ce locuri mai propice se puteau gasi decat de-a lungul unor ape, unde isi puteau gasi mai usor hrana si totodata se deplasau mai usor, caci mare parte din noile tinuturi erau acoperite fie cu paduri dese, fie cu mlastini intinse, iar alte drumuri nci pomeneala!
De altfel, migratia s-a produs atat la vest, gasim cuvantul “olt” si in radacina unor denumiri din Ungaria, Cehia, Slovacia, Elvetia, Olanda si Anglia, dar si spre nord (acelas “olt” se regaseste in denumirile unor localitati din Polonia, Norvegia si Suedia), cat si spre est, unde “olt” se regaseste in unele denumiri din Rusia, Ucraina si chiar din Turcia, Pachistan si Uzbechistan. Ba si peste Atlantic, in tari ca argentina, Peru si SUA, unde radacina “olt” a fost importat mult mai tarziu si se regaseste in denumirea unei mici localitati din Texas, “Olton”.
Dar in toate aceste tari cuvantul sau radacina lui au o frecventa mult mai redusa si se raporteaza la denumiri ale unor localitati si ape mult mai putin importante, ca sa nu mai vorbim de Oltenia si Oltenii de la noi, sau de Raul Olt, care izvoraste din Carpatii Orientali, apoi curge prin depresiuni intramontane spre tinuturile de podis din sudul Transilvaniei, ajungand in “Tara Fagarasului sau a Oltului” si dupa ce ferestruieste Carpatii meridionali printr-un defileu grandios, curge spre Dunare prin tinuturi de piemont si de campie, lasand la vest tinul Olteniei si la est pe cel al Munteniei. Asta fara sa mai vorbim de vechimea acestor denumiri pe teritoriul actual al tarii noastre si al Traco-Geto-Daciei.
Ca o concluzie: suntem de parere ca limba dacica nu a disparut cu totul, ci a intrat intr-o masura mai mare sau mai mica in fondul fonetic al altor limbi, nu doar in cele considerate “latine”!
P.S. A se citi si cartea lui Carolus Lundius, Presedintele Academiei din Upsala -1687-: “Zamolxe primul legiuitor al getilor”. Traducere din limba latină în limba română de Maria Crişan; Traducere din limba română în limba engleză de Honorius Crişan. – Ediţia a 2-a, bilingvă româno-engleză, revăzută şi adăugită. – Bucureşti : Editura Biblioteca Bucureştilor, 2004. 401 p.; 20 cm. ISBN 973-8369-32-0
fain site..v-am trimis un email sper sa-l cititi
Totusi nu gasesc in „arborii lingvistici” importanta ramura a limbilor tracice. Nu au existat sau e atat de misterioasa de nu mai merita macar discutata apartenenta ei?
Cateodata ne putem insela despre originea unor cuvinte.
Oltul poate veni de la alt care este si in latina altitudine, in-alto adica inalt pitic , dar si batran in germana alt etc.Totusi nu asa gasim originea.Romanii si dacii spuneau APA lituanienii , proto-persanii ap, sanscritii ca si romani APA la apa care curge.De aici s-ar putea trage o concluzie buna sau gresita ca daco-getii faceau parte din familia de limbi baltica dar nu slava, persana, sanscrita.Si atunci ALUTUS il gasim si acum ca rau la lituanieni provenit din cuvantul A-LAUT care inseamna in romana scaldat si culmea LAUT.Asa ca ALUTU putea fi A LAUTU sau pe romaneste LA LAUT la scaldat sau cam asa ceva.Stau si ma gandesc de ce urmasii dacilor din ziua de azi cauta limba extraterestra pe aceste taramuri.