Arhiva

Posts Tagged ‘Arheologie Biblica’

Manuscrisul Ashkar-Gilson

30/01/2012 3 comentarii

Manuscrisul Ashkar-Gilson  este rezultatul unei descoperiri accidentale, care aduce lumină asupra transmiterii manuscriselor într-una din perioadele cel mai problematice din istoria Bibliei ebraice si implicit al Vechiului Testament crestin.

Manuscrisul Ashkar-Gilson este format din doua fragmente diferite care alcătuiesc împreună textul Cântării de laudă (din Exodul 15), cântată de poporul Israel după eliberarea din sclavia egipteană, când a asistat la distrugerea armatei faraonului, în Marea Roşie. Cercetătorii cred că pergamentul a fost scris în jurul secolului al VII-lea, undeva în Orientul Mijlociu, posibil în Egipt. Nu este cunoscut modul în care cele două părţi au fost separate şi nici ce s-a întâmplat cu restul manuscrisului.

Cititi articolul integral pe situl Politeia World

Anunțuri

Codicele Iordanian: o introducere

09/04/2011 6 comentarii

Desi “dezvaluirile” referitoare la descoperirea Codicelui (Codex) Iordanian bantuie presa internationala de aproape o luna si cea romaneasca de doua saptamani, am hotarat sa astept pana voi putea primi materiale stiintifice consistente despre aceasta descoperire, inclusiv ilustratii la nivel tehnic corespunzator, care sa-mi permita cateva aprecieri preliminare. Din nefericire, ca de obicei, presa a preluat stirea ca senzatie, desi dupa parerea mea, ea nu poate fi senzationala si am sa explic in cateva randuri de ce.

Citește mai mult…

Cartea lui Habacuc-Avacum / 1QpHab – DSS – 6

16/09/2010 8 comentarii

Cartea lui Habacuc (Habakkuk – Avacum in  traducerea BOR, Habacuc  in traducerea Cornilescu) este cartea a opta din cele 12 carti ale profetilor. Probabil scrisa la sfarsitul  secolului al VII-lea i.Hr., imediat inaintea caderii Ierusalimului si cucerirea lui de babilobieni. Cartea este si cea mai scurta carte din Biblia Ebraica / Vechiul Testament.

Cititi si comentati articolul pe portalul PoliteiaWorld

O Scurta Istorie a Esenienilor – DSS – 3

27/08/2010 2 comentarii

In primul rand nu stiu de ce Eseneii se numesc Esenieni in limba Romana. Fariseii nu se numesc Farisieni. In sfarsit, sa fie Esenieni. Intre noi fie vorba ei nici nu stiau ca se numesc Esenieni. Primul care le-a dat numele acesta a fost Flavius Iosefus (gr. Essenoi), dupa el  – toata lumea, inclusiv evreii de astazi (in versiunea ebraica suna de fapt Isi’im). De fapt tot ceea ce stim despre ei vine de la 3 surse contemporane lor (aproximativ). Flavius Iosefus – „Razboaiele Evreilor”, scris intre 73-75 d.Hr (Cap 2.119-161) si mai tarziu „Antichitati Iudaice”, scris probabil 90-92 (18.11 & 18-22); nota:  Idiotul care a tradus cartea probabil din chineza, nu avea nici macar cultura generala sa stie ca numele cartii este „Despre Antichitatea Iudeilor”, care este totusi cu totul altceva. A iesit in limba Romana in editura Hasefer (editura comunitatii Evreiesti in Romania).

Cititi si comentati articolul pe portalul PoliteiaWorld

Citadela de la Qumran – DSS- 2

24/08/2010 3 comentarii

Dupa toate generalitatile din primul articol si inainte de incerca o caracterizare potentiala a locuitorilor Qumranului, benefica  o analiza sumara a ruinelor citadelei. Citadela, pentru ca indoiala locatia arata ca o citadela, adica o localitate fortificata. Daca ne uitam la planul alaturat vom observa existenta unui turn si a unei fortarete centrale, probabil un avampost la intrarea in citadela, si un ultim refugiu in caz de asediu. Turnul (1) de vre-o 12-18 metri care domina o curte interioara in care se puteau adaposti 50-60 de oameni, monahi sau soldati. Aceasta mica fortareata era incercuita cu doua randuri de ziduri, primul de chirpici si al doile de piatra masiva.

Cititi si comentati articolul pe portalul PoliteiaWorld