Manuscrisul Ashkar-Gilson

Manuscrisul Ashkar-Gilson  este rezultatul unei descoperiri accidentale, care aduce lumină asupra transmiterii manuscriselor într-una din perioadele cel mai problematice din istoria Bibliei ebraice si implicit al Vechiului Testament crestin.

Manuscrisul Ashkar-Gilson este format din doua fragmente diferite care alcătuiesc împreună textul Cântării de laudă (din Exodul 15), cântată de poporul Israel după eliberarea din sclavia egipteană, când a asistat la distrugerea armatei faraonului, în Marea Roşie. Cercetătorii cred că pergamentul a fost scris în jurul secolului al VII-lea, undeva în Orientul Mijlociu, posibil în Egipt. Nu este cunoscut modul în care cele două părţi au fost separate şi nici ce s-a întâmplat cu restul manuscrisului.

Manuscrisele, vechi de 1300 de ani, se numără printre puţinele manuscrise biblice cunoscute, care au supravieţuit epocii în care au fost scrise. Ele au existat separat, fără să fie corelate, până în 2007, când publicarea unei fotografii în presă a atras atenţia unor cercetatori care au făcut o legatură între ele.

Descoperirea a fost că, în timp ce în pergamentele de la Marea Moartă cântecul este redactat sub formă de proză, în manuscrisele recent reunite, textul este scris sub forma unui poem, aşa cum apare si astăzi în Biblia ebraică. Adolfo Roltamn, curatorul Muzeului National din Israel, spune că reunificarea celor două părti înseamnă identificarea unei importante verigi lipsă, prezentând evoluţia în timp a textului Bibliei ebraice în asa numita perioadă de tăcere – între secolele III si X – din care aproape niciun text biblic nu a supravietuit. „Manuscrisele acoperă golurile existente”, spune Adolfo Roitman. „Putem observa faptul că avem de-a face cu o traditie care este încă vie.”

Una din paginile Cântării, cunoscut ca manuscrisul Ashkar, a fost anterior adapostită într-o bibliotecă de cărţi rare de la universitatea Duke din Carolina de Nord şi a fost expusă pentru prima dată, în 2007, la Muzeul Israelului în Ierusalim. Acesta a fost momentul în care fotografia manuscrisului, publicată în ziarul local, a captat atenţia a doi paleografi, Mordecai Mishor şi Edna Engel, care au observat că textul seamănă cu o textul dintr-un manuscris aflat la Londra (parte a unei colecţii private, la momentul respectiv).

Relaţia dintre cele două texte nu ar fi fost atât de clară pentru un observator obişnuit. Manuscrisul Ashkar a fost atât de înnegrit, încât textul, deşi complet, este ilizibil, în timp ce manuscrisul londonez este mai clar şi mult mai bine conservat. Totuşi, după o analiză mai amănunţită cu ajutorul razelor ultraviolete, experţii au confirmat că textele nu numai că au fost scrise de acelaşi autor, dar, de asemenea, că au făcut parte din acelaşi pergament. „Uniformitatea literelor, structura textului şi tehnica utilizată de către autor au făcut lucrurile clare

Am primit in ultimele zile facsimila textelor asa ca sper ca vom mai discuta despre perioada respectiva si manuscrisele in cauza.

Textul actual din Biblia BOR:

Cantarea lui Moise. (Exodul 15)

1. Atunci Moise si fiii lui Israel au cantat Domnului cantarea aceasta si au zis: “Sa cantam Domnului, caci cu slava S-a preaslavit! Pe cal si pe calaret in mare i-a aruncat!
2. Taria mea si marirea mea este Domnul, caci El m-a izbavit. Acesta este Dumnezeul meu si-L voi preaslavi, Dumnezeul parintelui meu si-L voi preainalta!
3. Domnul este viteaz in lupta; Domnul este numele Lui.
4. Carele lui Faraon si ostirea lui in mare le-a aruncat; Pe capeteniile cele de seama ale lui, Marea Rosie le-a inghitit,
5. Adancul le-a acoperit, In fundul marii ca o piatra s-au pogorat.
6. Dreapta Ta, Doamne, si-a aratat taria. Mana Ta cea dreapta, Doamne, pe vrajmasi i-a sfaramat.
7. Cu multimea slavei Tale ai surpat pe cei potrivnici. Trimis-ai mania Ta Si i-a mistuit ca pe niste paie.
8. La suflarea narilor Tale s-a despartit apa, Stransu-s-au la un loc apele ca un perete Si s-au inchegat valurile in inima marii.
9. Vrajmasul zicea: “Alerga-voi dupa ei si-i voi ajunge; Prada voi imparti si-mi voi satura sufletul de razbunare; Voi scoate sabia si mana mea ii va starpi”.
10. Dar ai trimis Tu duhul Tau Si marea i-a inghitit; Afundatu-s-au ca plumbul In apele cele mari.
11. Doamne, cine este asemenea tie intre dumnezei? Cine este asemenea tie preaslavit in sfintenie, Minunat intru slava Si facator de minuni?
12. Intins-ai dreapta Ta Si i-a inghitit pamantul!
13. Calauzit-ai cu mila Ta acest popor si l-ai izbavit; Tu il povatuiesti cu puterea Ta, Spre locasul sfinteniei Tale.
14. Auzit-au neamurile si s-au cutremurat, Frica a cuprins pe cei din Filisteia.
15. Atunci s-au spaimantat capeteniile Edomului, Pe conducatorii Moabului cutremur i-a cuprins; Si toti cati traiesc in Canaan si-au pierdut cumpatul.
16. Frica si groaza va cadea peste ei. Si de maretia bratului Tau, Ca pietrele vor incremeni, Pana va trece poporul Tau, Doamne, Pana va trece poporul Tau acesta, pe care l-ai castigat Tu.
17. Tu il vei duce si-l vei sadi in muntele mostenirii Tale, In locul ce ti l-ai facut salasluire, Doamne, In locasul sfant cel zidit de mainile Tale, Doamne!
18. Imparati-va Domnul in veac si in veacul veacului.
19. Caci caii lui Faraon cu carele si calaretii lui au intrat in mare. Intors-a Domnul asupra lor apele marii, Iar fiii lui Israel au trecut prin mare, ca pe uscat!”
20. Atunci a luat Mariam proorocita, sora lui Aaron, timpanul in mana sa, si au iesit dupa dansa toate femeile cu timpane si dantuind.
21. Si raspundea Mariam inaintea lor: “Sa cantam Domnului, caci cu slava S-a preaslavit! Pe cal si pe calaret in mare i-a aruncat!”
22. Apoi a ridicat Moise pe fiii lui Israel de la Marea Rosie si i-a dus in pustia Sur si au mers trei zile prin pustie si n-au gasit apa.
23. Au ajuns apoi la Mara, dar n-au putut sa bea apa nici din Mara, ca era amara, pentru care s-a si numit locul acela Mara.
24. De aceea cartea poporul impotriva lui Moise si zicea: “Ce sa bem?”
25. Atunci Moise a strigat catre Domnul si Domnul i-a aratat un lemn; si l-a aruncat in apa si s-a indulcit apa. Acolo a pus Domnul poporului Sau randuieli si porunci si acolo l-a incercat si i-a zis:
26. “De vei asculta cu luare-aminte glasul Domnului Dumnezeului tau si vei face lucruri drepte inaintea Lui si de vei lua aminte la poruncile Lui si vei pazi legile Lui, nu voi aduce asupra ta nici una din bolile pe care le-am adus asupra Egiptenilor, ca Eu sunt Domnul Dumnezeul tau Care te vindeca”.
27. Apoi au venit in Elim. Si erau acolo douasprezece izvoare de apa si saptezeci de pomi de finic. Si au tabarat acolo langa apa.

Codex Copiale

Dupa unificarea Germaniei, într-o arhivă din fostul Berlin de Răsărit a fost gasita o carte legata elegant cu 105 pagini scrise intr-un cifru ciudat compus din 75.000 de semne, litere latine şi greceşti combinate cu simboluri originale,  special desenate. Două decenii au fost necesare pentru a descifra conţinutul codat – iar succesul aparţine unei echipe conduse de o tripletă de cercetători (Kevin Knight, Beáta Megyesi, Christiane Schaefer) de la universităţi americane şi suedeze.

Într-o primă etapă, textul – a carui limba originala nu a fost cunoscuta – a fost introdus în calculatoare pentru o cuantificare a caracterelor. S-a crezut că subiectul poate fi decriptat combinând şi interpretând literele greceşti şi latine, astfel că au fost eliminate toate simbolurile abstracte. Rezultatul acestei operaţiuni a fost comparat cu formatul a  aproape  80 de limbi, din nefericire fara rezultate notabile.

Au uramt alte doua etape in care literele grecesti au fost schimbate  in totalitate cu cele latine dupa care a irmat scimbarea inversa de la latine la cele grecesti. Descifrarea s-a produs din momentul în care echipa de criptografi s-a concentrat exclusiv pe caracterele abstracte. Primele două sintagme extrase, asociind simboluri asemănătoare unor litere, au fost “Ceremonie de iniţiere” şi “Parte secretă” – scrise în limba germană.

Intr-un sfarsit misterul să fie dezlegat: volumul descrie ritualurile unei societăţi secrete germane având ca obiect studiul chirurgiei oculare. criptografii se îndoiesc, însă, că organizaţia secretă ar fi avut, în afara pasiunii medicale, şi preocupări de natură revoluţionară. Cine stie?

Puteti citi textul in limba engleza si mult mai interesant, metodologia de descifrare, tot in limba engleza. Parerea mea este ca merita!

Situl cercetatorilor – aici

Limbile francone – Dialectul săsesc

Franconia (Franken) este o regiune în Germania de sud. Franconia se întinde în mare parte în Bavaria de Nord, nord-estul landului Baden-Württemberg şi sudul Turingiei. Oraşele mai importante din regiune sunt Nürnberg şi Würzburg. Dialectul săsesc (saksesch, ger. sächsisch) face parte din sub-grupa germanica numita “francona” si a fost limba vorbită de coloniştii germani care au populat teritoriile Pământului crăiesc (Fundus Regius) începând din secolul al XII-lea şi până în secolul al XIV-lea. Acest dialect, care a fost folosit până în secolul al XX-lea în aproximativ 240 de localităţi întemeiate de saşi, îşi are originea de bază în graiurile francone de pe cursul mijlociu al Rinului la care s-a adăugat pe parcursul procesului de colonizare elemente din Germania centrală, de est şi de sud.

Diploma andreană – Andreanum / Goldener Freibrief

Diploma andreană (în latină Andreanum, germană Goldener Freibrief) sau Goldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen (Hrisovul de aur al saşilor transilvăneni) a fost un document de concesiune, emis în anul 1224 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, prin care reconfirma coloniştilor germani o serie de privilegii, care au fost menţinute pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pâna în anul 1876.

În 1486 diploma a fost confirmată de regele Ungariei Mati Corvin pentru toată Universitatea Săsească (natiunea săsească). Documentul nu s-a păstrat în original, ci numai ca o parte a reconfirmării din 1317 a Diplomei andreiene de către regele Carol Robert de Anjou. Actul în limba latină, pe pergament cu pecete atârnată (unul din cele mai vechi documente istorice din Transilvania), este păstrat la Arhivele Naţionale ale judeţului Sibiu.

Codicele Iordanian: o introducere

Desi “dezvaluirile” referitoare la descoperirea Codicelui (Codex) Iordanian bantuie presa internationala de aproape o luna si cea romaneasca de doua saptamani, am hotarat sa astept pana voi putea primi materiale stiintifice consistente despre aceasta descoperire, inclusiv ilustratii la nivel tehnic corespunzator, care sa-mi permita cateva aprecieri preliminare. Din nefericire, ca de obicei, presa a preluat stirea ca senzatie, desi dupa parerea mea, ea nu poate fi senzationala si am sa explic in cateva randuri de ce.

Excursus: manuscrisele de la Dunhuang

Manuscrisele de la Dunhuang sunt fara indoiala versiunea chineza a manuscriselor de la Marea Moarta (Qumran) sau de la Nagi Hammadi. Dunhuang este o localitate in nord-vestul Chinei, in care se afla pe un perimetru de 25 de kilometri 492 de temple budiste. In aceasta regiune, localizata intr-o “oaza” pe “drumul matasii”, exista zeci de pesteri (numite colectiv pesterile celor 1000 de Budha sau simplu pesterile Mogao - mò gāo kū).

In pesterile din Mogao au fost descoperite pana astazi aproape 300 de mii de documente datate intre secolele V si XI d.Hr. Manuscrisele includ subiecte din domenii diferite: istorie, teologie, matematica, astronomie, astrologie. Documentele religioase se refera la budism, taoism, iudaism si crestinism-nestorian. Documentele, parte din ele traduse in chineza, au fost scrise in tibetana, pali (limba indo-ariana folosita ca limba canonica) si sogodiana (dialect parsi, care a fost vorbit in parti din Uzbekistan si Tajikistan, predecesorul unui dialect modern, numit Yaghnobi, vorbit aproximativ in aceleasi locuri).

Limba Chineză / 3 – Scrisul (3)

Formarea Caracterelor Grafice

Se considera ca la formarea caracterelor grafice chineze au contribuit sase principii:

1. morfogramele, adica reprezentarea figurativa a obiectului;
2. dactilogramele, ce indica actiuni;
3. combinarea ideilor, ca un agregat logic;
4. combinarea unui element ce indica sensul cu altul ce precizeaza pronuntarea (morfo-fonograme);
5. schimbarea sensului unui semn grafic existent;
6. imprumutarea unui alt semn grafic.

Limba Chineză / 3 – Scrisul (2)

Considerente Lexicografice

Lexicografia este disciplină a lingvisticii care stabileste principiile si metodele practice de întocmire a dictionarelor. Lexicografia are doua ramuri distincte. Lexicografia practica care este sinonimul definitiei de mai sus si lexicografia teoretica care se ocupa cu semantica si sintaxa structurilor scrise si felul in care sunt formate cuvintele.

Excursus: Calendarul chinezesc 2/2

Clendarul chinezesc este imparţit in 24 de parţi. Fiecare anotimp (perioada) include 6 parţi distincte. Cele 24 de parţi ale anului, numite Jiéqì (節氣),împart anul soarelui in 24 de părţi asemănătoare, mai precis elipsa este împărţită în 24 de părţi a 15° fiecare, care sunt importante pentru o agricultură tradiţională. Din punct de vedere climatic această împărţire este adecvată pentru China de nord. Incepând cu Yǔshuǐ (雨水) fiecare a doua staţie este un Zhōngqì (中氣). Pe motivul anilor bisecţi din calendarul Gregorian determinat de diferenţa dintre o orbită circulară faţă de orbita eliptică a pământului apar diferenţe de date care oscilează între două Jiéqì.

Anotimpurile formate de aceast impartire sunt: Primăvara 春 Chūn; Vara 夏 Xià; Toamna 秋 Qiū; Iarna 冬 Dōng.

Excursus: Calendarul chinezesc 1/2

Pentru a continua postareile urmatoare in care discutam despre limba chineza mi-am propus un “excursus” de doua postari in care voi incerca sa explic cateva notiuni despre calendarul chinez, fundamental pentru intelegerea elementelor unificatoare (comune) ale principiile lingvistice chineze.